Incercam sa visam: atat cat putem. Am adunat sperante cat pentru doua vieti dar, am uitat un singur lucru, genetic vorbind cam aceiasi. Au trecut douazeci de ani de la marea aglomeratie din decembrie, de la ‘’glontul lui nea Nicu’’. Astazi suntem ‘’praf’’ si il asteptam de 6 decembrie pe un alt Mos Nicolae cu pantalonii in vine, dar, avem liste bogate si ghete lucioase. Doar atat….
Va amintiti ? Oare de ce am iesit atunci in strada? Manipulati sau nu, stiu ca am stat cu arma in mana sa ne aparam (oare de cine?). Plutea o stare de unitate si fratie ce nu poate fi explicata. Atunci eram convins ca daca avem libertate in tot si-n toate, vom schimba lumea.
